a gresi e omeneste . dar chiar sa nu-mi iasa , frate , niciodata ?!

alegerea numelor copiilor mei a fost un proces mult dar muuult mai simplu decat ceea ce trebuie sa decid saptamanal (cel putin) la kaufland . sa umpli un cos de tot felu de nimicuri nu-i mare lucru . mai ales cand ai o lista lipita cu superglu pe frunte pentru ca esti bou si uiti sa iei iaurt pentru copii dar niciodata bere - animalule . destinul te aduce insa , la final , in fata celor 15 case de marcat .
de obicei ma opresc in locul cu maxima vizibilitate - trag aer in piept , creierul mi se oxigeneaza si simt cum e gata sa primeasca datele necesare - pentru ca nu trebuie sa te lasi la voia sortii - trebuie ales matematic si io asa fac . ce-i important de luat in calcul :

- nr de persoane la coada
- varsta casieritei - eventual sclipire / sau nu de oarecare inteligenta umana in ochi .
- media de varsta si sexul alora de la coada
- medie ponderata a nr de ghertzoi / coada
- volum de cumparaturi / individ
- marimea posetei doamnei cu paru violet si coc in care ar putea sa-si piarda-n pula mea portofelu.
- daca ai sau nu chef sa te duci repede acasa sa te futa copiii la cap .
mai sunt si altele , dar , fara ofensa , nu cred ca le puteti patrunde . sunt doar pentru initiati .
aici , totul intra in matrice , prin fata ochilor imi curg siruri nesfarsite de 1 si 0 ...... (daca-i nevasta-mea cu mine ma intrerupe intotdeauna brutal - iar te-ai oprit ca prostu ?! ) - gata - casa 2 ! evident , totul merge conform planului - produsele curg , oamenii au banii pregatiti , fix , casiera manevreaza butoanele ca un robot - am ajuns . aici , de obicei , ma uit superior la nevasta-mea - vezi ? ...

cateva minute mai dureaza , scuze , s-a terminat rola de la casa de marcaj ... daca doriti , puteti merge la casa 5.

p.s. invariabil , la farmacie , reusesc sa ajung tot timpul in spatele vreunui administrator de azil de batrani care cumpara medicamente compensate pentru 127 de pacienti / intreg anul .